Activitatea de intermediar sportiv

TEMEI LEGAL – DESFASURAREA ACTIVITATII DE INTERMEDIAR SPORTIV

-Legea educatiei fizice si sportului nr 69/2000, actualizata :

Art. 62. – In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii, instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii complementare specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

-HOTĂRÂRE nr.884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000:

Art. 39. – (1) In activitatea de educatie fizica si sport se exercita urmatoarele ocupatii complementare:

Grupa 1 de profesii:
– presedintele Comitetului Olimpic Roman;
– director tehnic al lotului sportiv;
– antrenor al federatiei sportive;
– presedinte al federatiei sportive;
– presedinte al clubului sportiv;
– director al complexului sportiv, clubului sportiv;
– secretar general al federatiei sportive;
– secretar general al Comitetului Olimpic Roman.

Grupa 2 de profesii: specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice
– consilier sportiv;
– kinetoterapeut;
– fizioterapeut;
– biochimist;
– medic de specialitate;
– medic veterinar;
– farmacist;
– profesor de cultura fizica medicala;
– jurisconsult;

Grupa 3 de profesii: tehnicieni, maistri si profesiuni asociate
– maseur;
– asistent veterinar;
– tehnician veterinar;
– laborant farmacie;
– sora medicala;
– impresar sportiv;
– contabil;
– antrenor;
– secretar de federatie;
– sportiv profesionist;
– instructor sportiv;
– monitor schi;
– arbitru, judecator sportiv;
– cronometror;
– animator sportiv;
– antrenor coordonator;
– oficial sportiv acreditat;
– preparator fizic.

LEGISLATIE EUROPEANA

In COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR pe tema implementării directivei privind serviciile Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015 se subliniaza ca ”sectorul serviciilor este un motor important al creșterii în Uniunea Europeană, deoarece reprezintă mai mult de 65 % din PIB-ul UE și din locurile de muncă ocupate.

Conform legislației UE care se aplică în sectoarele de servicii (Directiva privind serviciile 2006/123/CE), principalele sectoare acoperite de aceasta sunt (Anexa 1): servicii pentru întreprinderi, inclusiv servicii profesionale (contabili, avocați, arhitecți, consultanți fiscali, agenții de consultanță, agenții de comunicare și marketing, agenți de brevete, servicii certificare, intermediari sportivi, manager artistici, agenții de recrutare, interpreți, medici veterinari, geodezi) • Servicii în domeniul construcțiilor și activități meșteșugărești • Vânzarea cu amănuntul • Imobiliare • Turism (hoteluri, restaurante, cafenele, agenții de turism, ghizi turistici …), etc.

Există aproximativ 800 categorii de profesii reglementate. Au fost identificate discrepanțe între statele membre în ceea ce privește reglementarea serviciilor profesionale. Efectele acestor diferențe sunt agravate de procedurile greoaie de recunoaștere a calificărilor. Consiliul European a subliniat importanța îmbunătățirii nivelului de recunoaștere reciprocă a calificărilor profesionale, a reducerii numărului de profesii reglementate și a înlăturării barierelor legislative nejustificate. În cele din urmă, directiva urmărește să pună capăt practicilor unor prestatori de servicii care împiedică în mod nejustificat accesul la serviciile lor al consumatorilor care au reședința în alte state membre. În acest sens, clauza de nediscriminare reprezintă un progres important în direcția facilitării accesului nerestricționat al consumatorilor la piața unică.

Directiva privind serviciile este un instrument esențial la nivel european pentru promovarea reformelor structurale în sectorul serviciilor, acoperind servicii care reprezintă peste 45 % din PIB-ul UE. Implementarea directivei a dus la un progres major în ceea ce privește înlăturarea obstacolelor și avansarea către o integrare efectivă a pieței interne a serviciilor. Sute de texte legislative naționale au fost modernizate și mii de cerințe discriminatorii, nejustificate sau disproporționate au fost eliminate în întreaga UE. Instrumentele care au fost create pentru a sprijini implementarea directivei sunt acum operaționale în majoritatea statelor membre și contribuie la reducerea semnificativă a poverii administrative în acest domeniu.

CONCLUZIE
Serviciile sunt o forță motrice a economiei europene. O piață unică a serviciilor mai integrată și mai funcțională este vitală pentru a contribui la redresarea economică a UE.

Toate statele membre au făcut eforturi semnificative pentru a implementa Directiva privind serviciile. Au eliminat multe bariere nejustificate și au permis modernizarea cadrului lor de reglementare aplicabil serviciilor, fapt care va da un nou impuls economiei UE.

Cu toate acestea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în sectorul serviciilor sunt încă afectate de diferite obstacole. Creșterea economică este posibilă dacă se iau măsuri care să elibereze întregul potențial al directivei privind serviciile.”

Tratatul CE, Articolele 149 si 150

Articolul 149 din Tratatul CE prevede promovarea schimburilor de tineri şi de formatori socio-educativi. De asemenea, tinerii sunt incluşi în mod expres în măsurile de ajutor din domeniul formării profesionale prevăzute la articolul 150.

Măsurile care intră în domeniile de aplicare ale articolelor 149 şi 150 se adoptă prin procedura de codecizie. În cadrul politicii din domeniul tineretului nu este prevăzută o armonizare a actelor legislative şi normative ale statelor membre. De cele mai multe ori, Consiliul emite în această privinţă recomandări.

Dacă intră în vigoare, Tratatul de la Lisabona, adoptat de Consiliul European în octombrie 2007, extinde sarcinile Uniunii din domeniul tineretului şi asupra promovării participării tineretului la viaţa democratică în Europa (a se vedea articolele 149 şi 150 din noul Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene).

Pe lângă Tratatul de la Lisabona, trebuie făcută referire şi la Carta drepturilor fundamentale. Aceasta conţine un articol privind drepturile copilului (articolul 24), precum şi un articol privind interzicerea muncii copiilor şi protecţia tinerilor la locul de muncă (articolul 32). Prin intrarea în vigoare a tratatului, Carta drepturilor fundamentale ar căpăta putere de lege (articolul 6 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

sursa: mts.ro


Close